chef

Am chef de scris. Nu stiu de ce. Sau despre ce sa scriu. Doar am chef,asa. Azi a plecat. Nu am plans,mult. Dar mi`a trecut. Trebuia sa plece de ieri. Duminica,cand ne`am despartit ,credeam ca o sa fie pentru ultima data,asa ca am plans. MULT. Am plans din momentul in care m`am urcat cu Ramona in maxitaxi ,am ajuns la ea,si`am mai plans vreo doua ore. Pana a sunat el si a intrebat daca vreau sa ne mai vedem in ziua aia. Si ne`am vazut. Si a doua zi,cam toata ziua. De ce nu are ziua mai multe ore? Gen..vreo 50 de ore, din care numai vreo 10 sa fie pentru somn. Joi plec,sper sa mai uit. Stiu ca nu prea o sa reusesc. De fapt,nu,O SA REUSESC. Nu e sfarsitul lumii. Asa cum m`am putut abtine de la plans si acum rad ca proasta,asa o sa treaca si asta. Cred ca vroiam sa spun ca o sa ma obisnuiesc cu ideea,pentru ca noi avem juraminte de indeplinit,care nu se pot uita. Si nici momentele alea nu sunt de uitat. Mi`a spus ca o sa se gandeasca la mine cand o sa dea admiterea,mi`a spus sa il astept,s`a certat cu mine sa`mi puna centura de castitate,mi`a spus ca ma iubeste..de fapt a tipat. Si m`a bagat si in lista de messenger. Acum pot sa stau linistita. Am scris. Ma simt mai bine. Mai trebuie sa vorbesc cu Ramona si o sa ma simt genial.